Ce demoni nevăzuți îmi poartă,
Povara soartei, ispitind,
Nădejdea cu o biată artă,
Să tai din codri crengi iubind!
De ce să uit de suferinți,
Când eu, mânat de jurăminte,
În ziua sfintei biruinți,
Mai dorm pe paturi de morminte?
Poezie de Constantin Obadă despre suferințăOrașul tinerei livezi,
Sublim în ramure de stei,
E-o lume-n care întrevezi,
Boirea altor bravi Antei!
Sub arca lui ce-i visătoare,
Iubirea naște din dorinți,
Eterna lumii înălțare,
Ivită dintre suferinți!
Poezie de Constantin Obadă despre suferințăMă duc spre țara altor vise,
Cu visul meu de la părinți,
Chiar dacă zbor peste abise,
Chiar dacă trec prin suferinți!
Căci legea firii mă îndeamnă,
Să zbor mereu spre infinit,
Chiar dacă sunt în prag de toamnă,
Chiar dacă poate am...
Poezie de Constantin Obadă despre suferințăToți suntem în mari primejdii!
Siguranța n-are loc,
Numai patima nădejdii,
Arde viselor noroc!
Ce sublim e visul lumii,
Când iubirilor lăsat,
Frânge rugul anatemii,
Și dureri ce-au apăsat!
Toți suntem în mari primejdii!...
Poezie de Constantin Obadă despre suferințăRepublică slăvită, o..., patrie iubită,
Ești plină de iubire, ca primăvara-n mai,
Căci azi, poporul sincer, din inimi repalpită,
Cântarea biruinței, ce ne-ai sădit în trai!
Din veac, un sfert plinita-i, dar cu mândrie porți,
Cununa de...
Poezie de Constantin Obadă despre suferințăTe visez iubire-n seri,
Că mai treci încă, pe stradă,
Vis, roit de primăveri,
Cântec dulce, de baladă.
Că mai treci, înamorată,
Cu aochi mari, în suferinți,
Revărsare, preacurată,
Lujer, tainicei dorinți!
Te visez,...
Poezie de Constantin Obadă despre suferințăArtiștii, poartă suferinți,
Pe chipul lor, de ceară,
Dureri, rămase, din părinți,
Din lume și din țară!
Dar, poartă și un zâmbet, rar,
Ce scapără-n idee,
Un cântec viu și temerar,
Ce-aprinde-o epopee!
Poezie de Constantin Obadă despre suferințăNu plâng, în stihuri, oseminte,
Uitării, care s-au ales,
Ci viața-n valuri, de cuvinte,
Adâncu-i tainic, înțeles!
În stihuri, mi-e nădejdea, toată,
Că n-oi rămâne, fără nume,
Că, se va pomeni..., odată...,
C-am suferit, doinind, o...
Poezie de Constantin Obadă despre suferințăPurtăm, umanizați, o fiară,
Pe care-o etalăm, subtili,
Uitând, că sinea-i, solitară,
Mocnește-n spuza ei, trotili!
Și ne mirăm, când din suplețe,
În mediul pur și ambiant,
Aceleași patimi, hrăpărețe,
Le iscă, parcă, din neant!
Poezie de Constantin Obadă despre suferințăLa umbra sufletului meu,
Cresc flori de tei și crizanteme,
Ce sorb, c-un tainic curcubeu,
Fântâni, iubirii, mai devreme!
La umbra sufletului meu,
Cresc flori, cu sân de poezie,
Pe care le-ndrăgesc, mereu,
Cu patimi dulci, de omenie!
Poezie de Constantin Obadă despre suferințăÎn față, ne cad Paradise,
Când drumu-i asfaltat, pe loc!
Pe când din spate, moarte vise,
Umbresc al binelui noroc!
Spoind supuși, altarul sorții,
Atrași, de vastul ei delir,
Iar, uităm că, umbra morții,
Ne sapă gropi..., în...
Poezie de Constantin Obadă despre suferințăNoapte-n parc, umbrit de ramuri,
Par, o umbră..., ce scânteie,
Chipul tău, prelins din geamuri,
Nestatornică..., femeie!
Vis măreț, din patimi strâmte,
Mi-ai surâs, cândva iubirii!
Unde-i fata..., ce presimte,
Nostalgia...,...
Poezie de Constantin Obadă despre suferințăCe este poezia? E doar, un vis etern,
Serafică-ntrupare, din care se desprind,
Imperii de lumină, altare care cern,
Din valurile lumii, a vremilor colind!
Ce este poezia? E doar un cânt pribeag,
Sublimă armonie, ce leagă-n univers,...
Poezie de Constantin Obadă despre suferințăFericirea, mi-e cuprinsă, oază tânără-n pustiu,
Sufletul izvor se lasă arșițelor absorbit,
Și cât curge-n unde clare, se-oglindește-ntrânsul viu,
Chipul lumii visătoare, vremii-n care a iubit!
Caravana, dacă trece, câinii vieții nu mai...
Poezie de Constantin Obadă despre suferințăNu vreau să fiu decât un sol,
Din lumea care vine,
O lume, fără de pistol,
Făr de sclipiri cretine!
Vreau, să cobor din suferinți,
O lume primenită,
O lume, plină de dorinți,
Iubirii ei râvnită!
Întrezăresc, un ideal,
Când...
Poezie de Constantin Obadă despre suferințăDe când mă duc, pe la spital,
Să-mi caut, vechea suferință,
Admir..., naivul ideal,
Că vindecarea-i cu putință!
Cum stau, cu trupuri vlăguite,
Într-o dogoare de Vezuviu,
Mulți sorb, cu buze pârguite,
Credinței lor, că beau din...
Poezie de Constantin Obadă despre suferințăTot universul, circulă prin mine,
Eterna mare, aerul, și focul,
Comoara lor, mă prinde, ori mă ține,
De cred, că-n toate, vântură norocul!
De când mă bat, de când mă tot destramă,
Treimea lor, îmi modelează stripa,
De vin, din...
Poezie de Constantin Obadă despre suferințăFrământ în mine, lutul care,
Nu scade-n ritm de sărbătoare!
Iscat, din pulberi strălucite,
Din valuri mari, din mări muncite!
Din ape repezi și-ndulcite,
Din alte luturi vlăguite,
Din lupte grele și vrăjmașe,
Din patimi dulci și...
Poezie de Constantin Obadă despre suferințăTu vii..., în valuri, dragi tăcerii,
Te sui, în pomi, să nu te văd,
Și suni, din frunze, farmec serii,
Și râzi, șireato..., trist, cum șed!
Timid..., mă crezi, din stripa ierbii,
Plăpând..., din fire, când m-agit,
De teamă, să mă...
Poezie de Constantin Obadă despre suferințăȘi e..., un timp neîndoios,
Când trebui să se spargă,
Un vis de patimi, spongios,
Demonic, de aleargă!
Și e..., un sclipet, pân' la cer,
Din ev, de lume nouă,
Și cad perdele, de mister,
Și scad, nămeți în rouă!
Și e..., un...
Poezie de Constantin Obadă despre suferință
