Sedus, de farmece curate,
Ce izvorăsc din oaza ta,
Eu, vin din dune însetate,
Să sorb și eu din zestrea ta!
Norocul mi te-a prins frumoasă,
Și-n dorul lumii, fără leac,
Tu, astăzi ești cea mai aleasă,
Iar eu..., urâtul prea sărac!...
Poezie de Constantin Obadă despre poezieMulte doruri din lumini,
Trec în leneșe gondole,
Multe chipuri, ca de crini,
Mor sub mucede cupole!
O lagună le absoarbe,
Harul fin de poezie,
Deghizând altare oarbe,
C-o murală erezie!
Multe doruri se încarcă,
Cu nămol,...
Poezie de Constantin Obadă despre poezieDe când s-a stins din soare tata,
Lumina-i pare, un contur,
Ce priveghează-n taină soarta,
Ca umbra unui abajur!
Supus, urmându-mi și eu soarta,
În fiii mei mă conturez,
Voi străluci și eu ca tata?
O umbră..., care priveghez?...
Poezie de Constantin Obadă despre poezieVisul meu saltă din unde,
Tot amorul unui râu,
Și-apoi zboară din secunde,
Ca un fluture din grâu!
Vraja-i sună ca un cântec,
Revărsat, din prea iubire,
Și vestindu-și pruncu-n pântec,
Bate-n timp, să prindă fire!
Visul...
Poezie de Constantin Obadă despre poezieCum să devii când ești beteag,
Când toate care te atrag,
Când toți cei dragi te obosesc,
Când morții duși, parcă-ți zâmbesc!
Ce amărât sunt uneori,
Că nu sunt printre muncitori!
Dar cum să fiu când de-a lor drag,
Mai sufăr, c-am...
Poezie de Constantin Obadă despre poezieNi-i dat să trecem prin lumină,
Prin zodii care lasă urme,
Moștenitori când au să vină,
Să urce culmi, visări să curme!
Și-or să foșnească, cu-alte ramuri,
Nădejdea către alte culmi,
'Nainte cu mai multe flamuri,
'Nălța-vor cânt,...
Poezie de Constantin Obadă despre poezieAdor sublimul tău pământ,
A cărui iarbă verde sunt,
Nepieritoare țară!
Ador a apelor tumult,
Cum vin în valuri printre stânci,
În vuiet către mare!
Ador a codrilor cântări,
Când cornul sună depărtării,
Și-ndeamnă la iubire!...
Poezie de Constantin Obadă despre poezieMă doare gândul meu robust,
Când vine unul parazit,
Când trebuie ca din arbust,
Să-l schimb în codru înverzit!
De s-ar lăsa, n-ar fi un bai,
Suportă bietul trista clipă,
Dar ca să vezi! Cu cât îi dai,
Din truda ta, face risipă!...
Poezie de Constantin Obadă despre poezieCum moartea zilnic ne pândește,
Sfioasă pe la cotituri,
Mai credem că ne jinduiește,
Armonioasele făpturi!
Și ne cuprinde-o dulce milă,
Și parc-am vrea s-o sărutăm,
Uitând că searbăda idilă,
Nu-ncepe bine când visăm!
Poezie de Constantin Obadă despre poezieRecitindu-mă pe mine!
Mă răsfăț, ca un copil,
Par străin, deși în sine,
Știu c-am fost cânva April!
Recitindu-se pe sine,
Un poet, e tot mai mare,
Când, pătruns ca orișicine,
Tot străin, mai mult îi pare!
Poezie de Constantin Obadă despre poezieVoi, viclene dulci speranțe,
Mi-ați sedus copilăria!
Nu-i mai văd dintre distanțe,
Azi decât melancolia!
Ocoliți-mă speranțe,
Nu mai cred în verva voastră,
De-ați veni cu-n tom de stanțe,
Tot îmi țin firea albastră!
Poezie de Constantin Obadă despre poezieCând mori, e-o trecere finală,
Din primăvara ta banală,
Când crești risipă-n nicăieri,
Când dai ce-i bun, fără să ceri!
Apoi te amăgești c-o vară,
S-aduci făină în cămară,
S-o ai în toamna solitară,
Când regretând, să plângi vioară,...
Poezie de Constantin Obadă despre poezieA murit o floare-n câmp!
Cine astăzi o mai știe?
Din firavu-i dulce timp,
A lăsat o poezie!
A murit din dorul ei,
Tânăra întruchipare,
Și-a lăsat iubiri scântei,
Să aprinzi la noi un soare!
Ce ușor m-a prins robia,
Poeziei...
Poezie de Constantin Obadă despre poezieNoaptea-n liniște târzie,
Scaldă-n umbre vagi mistere,
Vis în har de poezie,
Doritor, săruturi cere!
Stau pe-o bancă lâng-o poartă,
Pironit în întuneric,
Doar salcâmi-n ram mă ceartă,
Pentru visul meu himeric!
Un cocoș...
Poezie de Constantin Obadă despre poezieCând plouă lung și monoton,
Din cerul toamnelor târzii,
La geamul care dă-n balcon,
Roiesc duioase poezii!
Una aleargă spre păduri,
S-aducă suflul primăverii,
Alta tocmește din securi,
O lună nouă-n arca serii!
În toate e un...
Poezie de Constantin Obadă despre poezieCe vie-mi pare, sfânta vreme,
Când ne-ntâlneam, până și-n zori,
Când ne feream sfioși de lume,
Și ne-ndrăgeam, neștiutori!
Și cum sorbeam încet cu vremea,
Uimiți al dragostei șuvoi,
Ce fericită era lumea,
Și cine mai era ca noi!...
Poezie de Constantin Obadă despre poezieȘi iară vântiri bat în porți,
Frunzare moarte-n dans haotic,
Iar cerne cerul ca la morți,
Și-mbracă vremea, văl despotic!
Și iar în case stăm ursuzi,
Când ploaia bate-n geam măruntă,
Visând o vară pe sub duzi,
Și-o toamnă să jucăm...
Poezie de Constantin Obadă despre poezieCând stai în stații de tramvai,
Să ai răbdare se cuvine,
Altminteri arzi ca o rușine,
Și crapi ursuz ca un mălai!
Acolo-n stații de tramvai,
Stau tineri veseli care-njură,
Pe când bătrâni domoli la gură,
S-aleg cu-n strașnic...
Poezie de Constantin Obadă despre poezieEram din rândul celor tineri,
Seducător, cu ochi albaștri,
Din cei ce cred, în Sfânta Vineri,
Dar și în legi, roite-n aștri!
Eram, din rândul celor tineri,
Azi, totu-mi pare, o visare,
Din cei ce nu-ndrăgeam abțineri,
Când erau...
Poezie de Constantin Obadă despre poezieEu nu știam, când m-am născut,
Ce bine o să-mi fie,
În raiul meu, necunoscut,
Ce-mbie și adie!
Am mers în rând cu cei mai mulți,
În drum făr' de țipenii,
Am ascultat, cât poți s-asculți,
Doiniri sfințind ectenii!
Dar, când...
Poezie de Constantin Obadă despre poezie
