De ce-ngropați de vii, părinții,
Cu ochi vicleni și dușmănoși?
De ce, de dragul suferinței,
Vă arătați..., neomenoși?
De ce, când trec în labirinte,
Regretele, vă par..., eterne?
De ce, simțiți, în oseminte,
Durerea lor, cum vi se...
Poezie de Constantin Obadă despre simțUn cântec straniu, mă-nfioară,
Și simt în suflet, un copil,
Cum vine tainic și-mi strecoară,
Dererea patimii, tiptil!
El, mă robește-n fiece seară,
Iubirii, dorului hoinar,
Și ca un vânt încins, de vară,
Adie-n visul meu,...
Poezie de Constantin Obadă despre simțPreludiu-mi sună din alt veac,
Rostogoliri în spații,
Eu, visător, pe-al lumii lac,
Par, îndrăgit..., de Grații!
În nopți, se trece strălucind,
A verilor vecie,
Lăsând, doar un sfios colind,
Nădejdii-n drumeție!
Dar, cum...
Poezie de Constantin Obadă despre simțÎn mine, scad treptat lumini,
Din vremi, când mai erau altare,
Când toată liota de spini,
O pârjoleam cu-n nimb de soare!
În mine, scad treptat lumini,
Regrete-n clipe solitare,
Și parcă simt dureri de spini,
Și parcă-ntunecă-n...
Poezie de Constantin Obadă despre simțLivada moartă, mi-a-nflorit,
Cu tot alaiul ei pe ramuri,
Iar visul meu, întinerit,
Din frunze, flutură iar flamuri!
Din ce trecui, par mai ușor,
În ce rămân..., cum mi-e norocul!
Oricum e timpu-nșelător,
Din Primăvară-i uit...
Poezie de Constantin Obadă despre simțDacă florile s-ar uni, buruienile, ar crăpa de ciudă!
Nenorocirea e că se întâmplă, invers.
O..., cât vă plâng pe voi, genii artistice,
care n-ați avut, și nu veți avea, poate niciodată,
simțul umanității voastre valorice!
Cât ar...
Poezie de Constantin Obadă despre simțAștept, să vii, din vre-o genune,
Din dorul tău, de necuprins,
Iubire, nu ești o minune,
Ci setea lumii, într-un ins!
Te simt, te văd, cu ochii minții,
Prin avalanșa de lumină,
Cum vii să-ntinerim părinții,
Iubire, veșnică...
Poezie de Constantin Obadă despre simțCobor, supus, ca toată lumea,
Din piscul vieți-n josul scării,
Din urmă, mă gonește vremea,
Din soare, nourii uitării!
Și cum cobor, firava scară,
În veșnicii, ce m-au uitat,
Eu simt, ca-n reverii de seară,
Că mor visând,...
Poezie de Constantin Obadă despre simțSfios, îmi chem în vis iubirea,
Când aș putea să mă abțin,
Dar nu pot trece, peste firea,
Dorința unui crez român,
Când mă trezesc, mai simt pe față,
Savoarea ta, duioasă pară,
Cum se destramă, în distanță,
Ca-n visul nopții, iar...
Poezie de Constantin Obadă despre simțÎndrăgeai, atât de mult,
Dragostea de oameni,
Astăzi, când te mai ascult,
Cu..., Satana semeni!
Ce frumos, cântai, demult,
Dulce farmec, vieții,
Astăzi, când te mai ascult,
Simt..., tristețea feții!
Îndrăgeai, atât de mult,...
Poezie de Constantin Obadă despre simțÎn codrii verzi ca-n vechi palate,
Se plimbă-n taină nemurirea,
Cei mari și mici de pe la sate,
Îi știu cum cântă popi psaltirea!
Poiene dulci par săli de bal,
După o noapte ca de smoală,
Iar zori aprinși un festival,
Ce dau...
Poezie de Constantin Obadă despre simțO..., noapte, fără de hotar!
Puzderii stele, par de ceară,
Căci luna-i dusă la rotar,
Să-i bată străluciri de vară!
Ea, mâine seară va ieși,
Mai mândră-n pura ei rotire,
Când iară ne va copleși,
Să bem iubiri, din noi potire!...
Poezie de Constantin Obadă despre simțLiniștea-i neclară-n aer,
Spirite mai croncănesc,
Eu, prin raza unui vaer,
Soarta lumi-ntrezăresc!
Și robit de gânduri clare,
Pătimașe-n veci iubirii,
Simt cum fluvii de candoare,
Schimbă albii omenirii!
Poezie de Constantin Obadă despre simțSimt duios cum piere urma,
Doritoare de-nceputuri,
Cum mi se brumează cârma,
Primăveri-n sumbre cânturi!
Și mă prinde-o dulce pace,
Și mă simt, din altă eră,
Parcă vremea se răscoace,
Parcă nimeni, nu mai speră!
„O..., nimic,...
Poezie de Constantin Obadă despre simțÎmi pare că trăiesc pe-o mare,
În care valuri bat iluzii,
Furtuni când vin, abia-s în stare,
S-aline-n țărmi uitați confuzii!
Vechi amiral, eu stau la cârmă,
Sî-ntâmpin vremi ce au să vină,
Apoi le leg cu câte-o sârmă,
De gândul...
Poezie de Constantin Obadă despre simțDe când s-a stins din soare tata,
Lumina-i pare, un contur,
Ce priveghează-n taină soarta,
Ca umbra unui abajur!
Supus, urmându-mi și eu soarta,
În fiii mei mă conturez,
Voi străluci și eu ca tata?
O umbră..., care priveghez?...
Poezie de Constantin Obadă despre simțCând treci prin sate cu mașina,
Și mai zăresc case cu stuf,
Simt cum se tulbură lumina,
Și timpul prinde-n nări năduf!
Și mă cuprinde o tristețe,
Că mai apar în drumul meu,
Cupole-n ochiuri plângărețe,
Rămase de la Dumnezeu!...
Poezie de Constantin Obadă despre simțDrama care m-a născut,
E-o duioasă veșnicie,
Biata, n-are început,
Iar sfârșit, nicicând să vie!
Simt când viu, parc-am mai fost,
Și sunt, fostul care vine,
Simt al vieții tainic rost,
A mișcării de la sine!
Jocul vieții, e...
Poezie de Constantin Obadă despre simțFirave fire de noroc,
Întrezăresc în cale,
Buchet dulceag de busuioc,
Stropit cu osanale!
Iar eu din el îmi fac un vis,
Cum n-a mai fost anume,
Și-adâncul lumilor abis,
Îl leg de-un searbăd nume!
Astfel cum apa mării-n vad,...
Poezie de Constantin Obadă despre simțSimt, cum crește scrinul meu,
Din sălbatica pădure,
Cum din visul de ateu,
Tot mi-apare o secure!
Simt, din umbră, cum ia forme,
Rezonanța-i demodată,
Cum a teilor arome,
Nu m-atrag, ca altădată!
Simțim cum seninul vieții,...
Poezie de Constantin Obadă despre simț
Semințe de pin în miere, afrodiziac natural
