Glasuri noi, necunoscute,
Tulbură, iar zarea!
Corul inimilor mute,
Învață..., uitarea!
Zarea zării, iară cade,
Plină, rotitoare,
Vremea moartă-n noi mai șade,
Tristă încântare!
Poezie de Constantin Obadă despre vremeFirave fire, de 'noire,
Animă..., restul vieții,
Ca florile de busuioc,
Visarea..., tinereții!
Iar eu, duios cu visul meu,
Privesc senin..., clepsidre,
Uitând, că mă golesc, mereu,
Necunoscute..., vidre!
Venim..., trăim...,...
Poezie de Constantin Obadă despre vremeSimt duios cum piere urma,
Doritoare de-nceputuri,
Cum mi se brumează cârma,
Primăveri-n sumbre cânturi!
Și mă prinde-o dulce pace,
Și mă simt, din altă eră,
Parcă vremea se răscoace,
Parcă nimeni, nu mai speră!
„O..., nimic,...
Poezie de Constantin Obadă despre vremeStrânsei, din durerea vieții,
Ca să fiu tot cel înfrânt,
Trubadur, ca-n vremi poeții,
S-o alin, și tot să-i cânt!
Chiar cu haina sfâșiată,
Ca un șarpe mă târăsc,
Să ador, un chip de fată,
Și să-i cânt, făr' s-o urăsc!...
Poezie de Constantin Obadă despre vremeFlori a timpului prielnic,
Uimitoare, ne răsar,
Curcubee-n vers sfielnic,
Ce sorb firilor nectar!
Se preschib-apoi în lauri,
Dup-o datină străbună,
Să-ncunune-n mii de fauri,
Tinereții, vremea bună!
Tinerețea e-o comoară,...
Poezie de Constantin Obadă despre vremeCând eram copil de școală,
Mă visam cu Zmei și Zâne,
Și simțeam, cum triumfală,
Vremea, vie îmi rămâne!
Treaz, visam vioi pe stradă,
Lupte mari, din dor iubirii,
Și-ndrăgeam, ca-ntr-o baladă,
Lung, sărutul răsplătirii!
Unde-i...
Poezie de Constantin Obadă despre vremeCum să devii când ești beteag,
Când toate care te atrag,
Când toți cei dragi te obosesc,
Când morții duși, parcă-ți zâmbesc!
Ce amărât sunt uneori,
Că nu sunt printre muncitori!
Dar cum să fiu când de-a lor drag,
Mai sufăr, c-am...
Poezie de Constantin Obadă despre vremeCe vie-mi pare, sfânta vreme,
Când ne-ntâlneam, până și-n zori,
Când ne feream sfioși de lume,
Și ne-ndrăgeam, neștiutori!
Și cum sorbeam încet cu vremea,
Uimiți al dragostei șuvoi,
Ce fericită era lumea,
Și cine mai era ca noi!...
Poezie de Constantin Obadă despre vremeȘi iară vântiri bat în porți,
Frunzare moarte-n dans haotic,
Iar cerne cerul ca la morți,
Și-mbracă vremea, văl despotic!
Și iar în case stăm ursuzi,
Când ploaia bate-n geam măruntă,
Visând o vară pe sub duzi,
Și-o toamnă să jucăm...
Poezie de Constantin Obadă despre vremeMor ispite-n dor de drumuri,
Moare vremea-n ploi sărace,
Traiul e cuprins de fumuri,
Fața lumii se preface!
Se prefac și-a mele poame,
Din livada tinereții,
Moare spiritul când doarme,
Mor cântând tot flori poeții!
Poezie de Constantin Obadă despre vremeÎngropai mlădițe-n vie,
Să rosar-o primăvară,
Chiar de-i iarnă timpurie,
Eu tot cânt doina la țară.
Mii de boabe cresc în glie,
Ca și nunțile din neamuri,
Chiar de n-aud ciocârlie,
Și nici freamătul din ramuri.
Lanurile dorm...
Poezie de Constantin Obadă despre vremeCântecele mor pe masă,
De o ciudă prăfuită,
O tăcere grea se lasă,
Vremea trece plumbuită.
A plecat de mult bătrânul,
E un veac parcă de-atunci,
Când și când, oftează scrinul,
Din mulaj de urme-adânci.
Poezie de Constantin Obadă despre vremeÎmpleti-i mlădițe-n vie,
Ca să țes o primăvară,
Chiar de-i pură fantezie,
Eu, cânt vremea de afară.
Mii de lanuri dorm în glie,
Sub omături trecătoare,
Chiar de nu-s o ciocârlie,
Eu cânt vremea cu mult soare.
Poezie de Constantin Obadă despre vremeCortegi de nori cade pe deal,
Mânați de-un vânt, ușor astmatic,
O ploaie rece-aduce-n casă,
Tristeți, din câmpul singuratic.
Aprind iluzia să-mi pară,
Că vremea-i bună și senină,
Că dorm, sub teiul de afară,
Că mândra, tainic o să...
Poezie de Constantin Obadă despre vremeCum este roua-n trandafiri,
Atunci când vremea se cuvine,
Din vinul sfânt, plin de iubiri,
Am prins inelelor rubine.
Cu patimi grele le-am cioplit,
Cu suflete de sfinți și fameni,
Cu suferinți le-am repilit,
Și azi, în ele văd...
Poezie de Constantin Obadă despre vremeApropiem duioasa vreme,
Când va-ndrăgi pe cei de azi,
C-au mai cioplit cu dălți poeme,
Și orgi, din cetine de brazi.
Visăm vioi cu ochii minții,
Spoind cu dor cupola țării,
Sfioși se bucură părinții,
Că-mpodobim altarul zării....
Poezie de Constantin Obadă despre vremeAzurul tot de i-l cobori,
'Nainte-i falnic i se-nclină,
Asemeni lumii după flori.
Blândeții lungi o întrevezi,
Livadă-n vișine mai coapte,
Aromă rară-n plaiuri verzi,
Nutrind dorinței vremea-n șoapte.
Divinul glas, de i-l...
Poezie de Constantin Obadă despre vremeDupă April, cu zări striate,
Un Mai, posac și plângăreț,
Dezlănțuit, pe ne-așteptate,
A smuls coroana lui de preț.
Murați, în farmece de Mai,
Visăm, că vremea ne e bună,
O..., Primăvară, dulce rai,
Ce-am făcut, de vii furtună?...
Poezie de Constantin Obadă despre vremeUnde-i vremea când grădina,
Înflorea din floarea ei,
Unde buruieni amare,
Erau smulse cu temei?
Poezie de Constantin Obadă despre vremeUnde-i vremea lumii care,
Flori purta în roza ei,
Unde buruieni amare,
Erau smulse cu temei?
Azi maestrul vremii hâtru,
Ocrotește buruieni,
Radios, solemn, cu-n schiptru,
Zilnic taie din Luchieni!
Poezie de Constantin Obadă despre vreme
