Poezii despre Minune

27 poezii despre minune

Stau dor...

Caiet Nr. 3 - Poezii 1969

Stau, dor, în prag de vis,
Vibrând, iubirea-n pară,
Când arămește-n zori,
Pădurea..., solitară.

Poiene, foșnitoare,
Din umbre, beau lumini,
De te pătrund, cu farmec,
Ce face, să te-nchini.

Minune de icoane,
În roi, se tot...

1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre minune

Primăvara!

Caiet Nr. 4 - Poezii 1970

Îmbietore-ntinerești,
Meleagul nins de bătrânețe,
Crăiasă dulce ca-n povești,
În straie verzi când dai binețe!

Din codrii vremii suni cântări,
Și-n plaiuri marșuri de mioare,
Și-n-nobilezi cu-mbrățișări,
Cu argintiu muiat în...

27 oct 1970
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre minune

Planeta mea!

Caiet Nr. 4 - Poezii 1970

Fantastică-mi păreai de mare,
Când lumea vălurea ectenii,
Pân-am aflat că noi sub soare,
Suntem de-o mână de milenii!

Enigma ta roind cu basme,
Dorinți-i care te asemeni,
Ai prins cu șirul lung de spasme,
Speranța izvorând din...

09 dec 1970
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre minune

Dorm..., strămoșii !

Caiet Nr. 7 - Poezii 1971

Dorm..., strămoși-n vise stranii,
Sub a păturilor veacuri,
Dorm..., alături și dușmanii,
Răvășiți, ca niște leacuri!

Lumea..., după ce nu-i lume,
S-oglindește-n vreo idee,
Din tulpina unor nume,
Lăstărind, să-nalțe zmee!...

09 dec 1972
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre minune

Deci...

Caiet Nr. 7 - Poezii 1971

Natură, pururea țărână,
Amorfă, rece, solitară,
Din tine vin, spre tină mână,
A lumii ierni, spre primăvară!

Tu, ai ivit cândva, minunea,
Când totul era, frământare,
Când s-antrupat, în om, genunea,
Și tot ce-a fost și e, sub...

22 apr 1971
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre minune

Dar, mult mai greu!

Caiet Nr. 6 - Poezii 1971

De maladii, scapi mai ușor,
Pe lângă casă-n pufușor,
Când ții regim după orar,
Și scazi surplusuri, la cântar,
Te simți iar, tânăr, cum ai fost,
Gustând al vieții dulce rost!

Dar, mult mai greu, când tu, Poete,
Te-ocupi cu simple,...

30 nov 1971
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre minune

Așteptare!

Caiet Nr. 6 - Poezii 1971

Aștept, să vii, din vre-o genune,
Din dorul tău, de necuprins,
Iubire, nu ești o minune,
Ci setea lumii, într-un ins!

Te simt, te văd, cu ochii minții,
Prin avalanșa de lumină,
Cum vii să-ntinerim părinții,
Iubire, veșnică...

11 mai 1972
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre minune

Cui protest?

Caiet Nr. 5 - Poezii 1971

Mai lasă somnul Lenin,
Și vino, ca să-i vezi,
Directorii, acasă,
Și zău, că n-ai să crezi!
Nu ți-i înșir pe toți,
Nu-s toți, deopotrivă,
Dar, toți au mulți nepoți,
Și multe rude-n scheme!
De-al meu, nici n-am ce spune,
Stă,...

12 iun 1971
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre minune

Vulcanică..., aproape!

Caiet Nr. 5 - Poezii 1971

Te-aștept.., minunea mea, să vii,
Odată-n ritm cu vremea,
Să tescuim, doruri de vii,
Să fim, în rost cu lumea!

Te-aștept..., minunea mea, să vii,
În codrul meu, poiană,
Să bem, eterne, dulci tării,
Dorinței..., sfântă mamă!...

27 oct 1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre minune

Țara mea!

Caiet Nr. 8 - Poezii 1971

O..., Românie, țara mea!
Tu pentru mine ești unica minune!
Or fi în lume, țări mai mari,
dar tu ești pentru mine, însăși viața,
căci viața mea, din tine curge!
De m-ai chinui tu țara mea,
eu tot te iubesc, căci voi bea cu tine,
cel...

03 mar 1971
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre minune

Stau vis de dor... (II)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Stau vis în prag de dor, vibrând iubire-n pară,
Cum picură amurg arama solitară,
Nicicând credința lumii nu poate să încapă,
Altare răzvrătite de umbre beau lumini,
De se creaz-un farmec ce face să te închini.
Minune din icoane apuse...

1969-05
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre minune

Stau dor... (I)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Stau dor în prag de vis, vibrând iubire-n pară,
Cum arămește-amurg, pădurea solitară.
Altarul răzvrătirii din umbră bea lumini,
Dar și creaz-un farmec ce face să te-nchini.
Minune de icoane aprinse se ivesc,
Spoind apusul zilei cu har...

09 mai 1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre minune

Stau dor... (II)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Stau dor în prag de vis, vibrând iubirea-n pară,
Cum arămește-n seri, pădurea solitară.
Poiene foșnitoare, din umbre beau lumini,
De te pătrunde-un farmec, ce face să te-nchini.
Minune de icoane în roiuri se ivesc,
Spoind apusul zilei cu...

09 mai 1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre minune

Anul nou 1971!

Caiet - Constantin Obadă - 1970

Ninge din imperiul vremii,
Cer albit cu dulci imagini,
Ninge-n toamna anatemii,
Bucurie printre țarini.

Ninge lin din plin alene,
Clinchete de zarvă-n străzi,
Fulgi ușori clipind din gene,
Mâine vor fi toți zăpezi.

Strălucita...

1970-12
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre minune

Film mut!

Caiet - Constantin Obadă - 1970

Iată, închid ochii,
și pe ecranul unui vis pierdut,
văd fermecata copilărie.
Ce înalt e bunicul! Cât Ceahlăul.
Și cum udă florile, și cum stă aplecat,
pare un Polifem, când mulge oile.
Iar bunica, duioasă, pare Sfânta Ana,
care,...

02 iul 1970
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre minune

O veșnică minune!

Caiet - Constantin Obadă - 1970

Tot publicați, republicați,
Banalități fidele,
Oricum vi-i teamă, așteptați,
Un meteor din stele.

De teamă zilnic cu mult zel,
Comiteți infinite,
Calvare care par șrapnel,
De schije răstignite.

Dar va veni un meteor,...

1970
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre minune

Minune!

Caiet - Constantin Obadă - 1970

Nu m-am născut c-au vrut părinții,
Deși atâta s-au iubit,
Ci-mpins de valul suferinții,
Minune unic-am venit.

1970-09
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre minune

Poeme nescrise!

Caiet - Constantin Obadă - 1970

Stau poemele nescrise,
Arcuite-n mii de vise,
Ce-așteptați copii minune?
Noi veniți, cu-nțelepciune,

Să mai sprinteniți o vreme,
Cu subtile, noi poeme,
Carul lumii care trece,
Carul lumii care vine!

1970-08
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre minune

Cine-i?

din drama Steaua mărei

Norul ţipă, marea latră,
Plioscăind de stânci în veci,
Şi scheletele de piatră,
În natura cea maratră,
Stau bătrâne, slabe, seci.

În castelul trist şi mare,
Ce se nalţă rece, sur,
Cu fantasticul lui mur,
Printre stânci cu poala-n...

1869
Mihai EminescuPoezie de Mihai Eminescu despre minune