Poezii despre Tristețe

71 poezii despre tristețe

Uneori !

Caiet Nr. 1 - Poezii 1967

Uneori..., când chem trecutul,
Joc de umbre și canoane,
Trist..., refac în minte chipul,
Blând, al sfintelor icoane.

Amărât, îl văd pe tata,
Ca și el, sunt toți cumetrii,
Mama, leagănă covata,
Eu, scâncesc, la colțul vetrii....

1967
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre tristețe

Prezența clipelor ce vin!

Caiet Nr. 4 - Poezii 1970

Trecuții ani n-o să mai vie,
Ce-i presimțim se duc pe rând,
Natura n-are omenie,
Nici revelație de gând!

Nepăsătoare, nici că-i pasă,
Durerii oarbe, trist destin,
Vicleană, soarbe radioasă,
Prezența clipelor ce vin!

26 oct 1970
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre tristețe

Uneori !

Caiet - Constantin Delaozana

Uneori, când chem trecutul,
Joc de umbre și canoane,
Trist, refac în minte chipul,
Blând, al sfintelor icoane.

Amărât îl văd, pe tata,
Ca și el, sunt toți cumetrii,
Mama, leagănă covata,
Eu, scâncesc, la colțul vetrii.

Vitle,...

Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre tristețe

Și s-a dus..., unde-i femeia !

Caiet Nr. 1 - Poezii 1967

Schivnic trist, într-o minee,
Implorând, cerea..., femeie:
„ Doamne, când o văd la strană,
Simt că viața mea-i orfană.

Lasă-mă..., din schivnicie,
Să trec, pragul omeniei,
Să leg, viața mea anume,
De-a femeii, dulce nume....

1967
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre tristețe

Adorate și... visate stele !

Caiet Nr. 2 - Poezii 1968

În tării cătam,
Nopțile târzii,
Norocirea mea,
În vreo biată stea...

Anii mei,
treceau,
resemnați,
pribegi,
frică de arici!

Mi-i vânau,
vulpi versate,
în verva vremii!

Am strigat de durere,
până și la voi, stele....

1968
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre tristețe

Cu dulce grai...

Caiet Nr. 2 - Poezii 1968

Cu dulce grai, în ritm sprințar,
Alin, necazuri și amar,
Seninul faptelor, mereu,
Îl strâng din tulbur heleșteu.

Iubiri mărunte risipesc,
Și grabnic, alte încropesc,
Din car de minte, potrivit,
Cânt vers, în taină licărit....

1968
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre tristețe

E un cântec !

Caiet Nr. 2 - Poezii 1968

E un cântec, care suie,
Din adâncuri, o lumină,
Care sună, unde nu e,
Libertatea-n țări regină.

E un cântec, care suie,
Omul vremii, către stele,
Care arde-n cetățuie,
Noaptea-n salbă, de inele.

E un cântec, care suie,...

1968
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre tristețe

La voi gândesc...

Caiet Nr. 3 - Poezii 1969

Deși..., par, clipă fără rost,
Mi-e geniul, ordine divină.
Prin haos trist, samsar anost,
Petrec, o unică lumină!

La voi, gândesc, sărmani gropari,
Săraci, cum mă ve-ți da uitării,
Pe când, o seamă de măgari,
Vor stoarce lacrimi,...

1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre tristețe

Când... , soare dogorește...

Caiet Nr. 3 - Poezii 1969

Când..., soare dogorește, în suflete necazuri,
Când..., nu adie vântul, nici puful unor iazuri,
Când..., din noianul mării, nu iscă-n zări, o boare,
Când..., toate, nu-s scăldate, decât de ploi de soare,
Atunci, se naște-o stare, ce sparge...

1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre tristețe

Un suflet trist !

Caiet Nr. 3 - Poezii 1969

Un suflet trist, de potârniche,
Răpusă, de un om nebun,
Mai bate încă, din aripe,
Când, toate, i se suprapun.

O clipă-n gestul lui nevolnic,
Când, o apucă radios,
Mai vede, puiul, nestatornic,
Zburdalnic și gălăgios.

1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre tristețe

Când lutul aleargă !

Caiet Nr. 3 - Poezii 1969

Când lutul tânăr, aleargă-n picior,
De mult e bătut, de alții cu dor,
Să sară sprinten, de-i joc arzător.

Necazuri, n-are! Dureri, nu-l cearcă!
Voios, își bate joc de vreo, Parcă,
Și trece senin, vâslind la o barcă!

Când soare...

1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre tristețe

Steaua norocului meu!

Caiet Nr. 4 - Poezii 1970

Steaua norocului meu,
Stăruie-n necaz mereu,
Cine-o soarbe din fântâni,
Plânge luni și săptămâni,
Cine-o soarbe din priviri,
Nu s-apuce de iubiri,
Cine-o pune la condei,
Are parte de mișei,
Cine-o pune la actori,
Moare-n an de...

22 ian 1970
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre tristețe

Serbezi brin lumină!

Caiet Nr. 4 - Poezii 1970

Scormonind adâncuri din noian de vreme,
Suferința lumii din altare geme,
Iar durerea vieții cu tristețea firii,
Leagănă din patimi lacrima iubirii!

Ce splendori uitate ar putea să lege,
Omenirea iară cu naturi betege,
Derulând...

22 mai 1970
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre tristețe

Cântec trist!

Caiet Nr. 4 - Poezii 1970

Un astm îmi chinuie duios,
Tot sensul existenței mele,
Dar eu sărman neputincios,
Mai sper să urc până la stele.

Deși mi-e greu să mai colind,
În lume sfinte idealuri,
Eu pasul vremii mi-l întind,
Să urc până nu cad în valuri!

Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre tristețe

Drumul meu!

Caiet Nr. 4 - Poezii 1970

Drumul meu săpat în piatră,
Șuieră sub mii de roți,
Ca un cântec trist de șatră,
Dureros să te revolți!

El se pierde-n oarba lume,
Mângâiat numai de vânt,
Căci nu vrea, acum, anume,
Viu, nemuritoru-i cânt!

Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre tristețe

Lumea unor nerozii

Caiet Nr. 4 - Poezii 1970

Neștiința bate-n praguri,
Noi gândiri imperiale,
Ifose hapsâne-n ranguri,
Vor sublime osanale!

Mutre acre-n vorbe zee,
Când ne dojenesc subtil,
Parcă-s vânturi alizee,
Pustiind dune doctile!

Ce-i mai trist că fac senzații,...

02 nov 1970
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre tristețe

Știu..., că vremea, trece !

Caiet Nr. 7 - Poezii 1971

Am trecut, de mine tot, gonind durerea,
Am lăsat, necazuri, care mai străbat,
Dar, am strâns iubirii, toată alinarea,
Ogoită-n brațul tânăr de bărbat.

Știu, că vremea trece, roită-n lumină,
Nu mi-i dat, cât veacul, poate, să trăiesc,...

12 mai 1971
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre tristețe

Știu..., că vremea, trece ! (Variantă)

Caiet Nr. 7 - Poezii 1971

Au trecut milenii, tot gonind durerea,
Ne-au rămas necazuri, care mai străbat,
Dar, am strâns iubirii, toată alinarea,
Ogoită-n brațe, care-n ritmuri bat!

Știm, că vremea trece, roită-n lumină,
Nu ni-i dat cât veacul, încă să trăim,...

12 mai 1971
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre tristețe

De unde ?

Caiet Nr. 7 - Poezii 1971

De unde..., prins-a rădăcini,
Durerea mea de viață?
De ce..., îmi par acum, străini,
Copii, toți, la față?

De ce..., isteț, nu mai pricep,
Tulburătoarea fire?
De ce..., când verile încep,
Nu tremur, de iubire?

De ce..., în...

06 iul 1972
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre tristețe

Și cântând...

Caiet Nr. 6 - Poezii 1971

Îndrăgind dureri, ca orișicine,
Altoind necazuri, cu iubirea,
Și cântând, a vremii care vine,
Naști Poete-n lume..., nemurirea!

03 dec 1971
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre tristețe