Poezii despre Credință, pagina 3

60 poezii despre credință

Icoane supte! (IX)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Când văd altare părăsite,
Cum cată fumuri de tămâie,
Figuri pe ziduri obosite,
Din veacuri triste ne mângâie.

Icoane supte de credința,
Atâtor buze, tremurate,
Adânc ne tulbură ființa,
Cu cântece îndurerate,

Când văd altare...

13 apr 1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre credință

Icoane supte! (IV)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Când dorm altare-n guri de clerici,
Când doruri ard în dor tămâie,
Tristețea unor vechi biserici,
O simt din praguri cum mângâie.

Din fumuri iscodesc silința,
Neprihănită să arate,
Icoane supte de credința,
Atâtor buze tremurate....

09 apr 1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre credință

Și Biafra plânge...

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Mor copii pe drumuri și Biafra plânge,
Mor visând la pâine, înecați în sânge,
Foamea din orbite, crește globii mari,
Prin stomacuri urlă hoarde de tătari.

Surdă omenire, care miști rachete,
Cum lași tu să moară un popor sub soare?...

03 mai 1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre credință

Icoane supte! (X)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Când vezi altare părăsite,
Cum cată fumuri de tămâie,
Figuri pe ziduri obosite,
Din veacuri triste te mângâie.

Icoane supte de credința,
Atâtor buze, tremurate,
Adânc îți tulbură ființa,
Cu alte mai îndurerate,

Când vezi...

13 apr 1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre credință

Icoane supte! (VIII)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Eu văd altare părăsite,
Cum cată fumuri de tămâie,
Figuri de veacuri obosite,
Din ziduri triste ne mângâie.

Icoane supte de credința,
Atâtor buze tremurate,
Adânc ne tulbură ființa,
Cu cântece îndurerate.

Atuncea cred că-n...

10 apr 1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre credință

Icoane supte! (XI)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Revăd altare părăsite,
Cum cată fumuri de tămâie,
Figuri de vedenii obosite,
Cum sinistre încă mai mângâie.

Icoane supte de credința,
Atâtor buze, tremurate,
Adânc cum tulbură ființa,
Cu pătimiri îndurerate.

Revăd altare...

21 apr 1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre credință

Icoane supte! (VII)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Eu văd altre afumate,
Cum cată dorului tămâie,
Figuri din ziduri fărâmate,
Le simt cum blânde mă mângâie.

Icoane supte de credința,
Atâtor buze tremurate,
Cum tainic tulbură ființa,
Neprihănitelor surate.

Când văd altare,...

10 apr 1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre credință

Toamnă!

Caiet - Constantin Obadă - 1970

Mi-i sufletul atât de trist,
În dimineața asta clară,
Cum e credința întru Crist,
Dogmatica ei milenară.

Și mă învălui în noian,
De sonuri care bat în tragic,
De parcă am primit un an,
Și tot în jur îmi pare magic.

Mă mângâie...

1970-07
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre credință

Marea!

Caiet - Constantin Obadă - 1970

Ca o femeie îndrăcită,
Furtuni aruncă marea-n valuri,
Sedusă, mult domesticită,
Revine credincioasă-n maluri.

Natura ei e tulburată,
De patimi grele ce scânteie,
În norii grei când se deșartă,
Să iște-n ceruri curcubee....

30 iun 1971
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre credință

Trec punți!

Caiet - Constantin Obadă - 1970

Arcate-n visuri genuine.
Trec punți oceanice-n suspine,
Sub cerul lor vuiesc mioape,
Iubiri în șuiere de șarpe.

Zădărnicia unor valuri,
Idile triste cată maluri,
O..., Doamne cum e cu putință,
Unde-i frumoasa lor credință?

Le...

01 nov 1970
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre credință

Anii!

Caiet - Constantin Obadă - 1970

Din câți au fost n-au să mai fie,
Din câți îi am mă dor mereu,
Natura n-are omenie,
Și nici credință-n Dumnezeu.

De-aceia poate, nici că-i pasă,
Când eu mă prăpădesc văzând,
Ea vine..., trece radioasă,
Și moare-n mine strălucind....

25 oct 1970
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre credință

Cu bunicii!

Caiet - Constantin Obadă - 1970

Când mă jucam cu bunicii,
aveam nu știu cum credință,
că bunicul seamănă cu Ceahlăul,
iar bunica cu Sfânta Ana,
ogoind din horn arșița verii.
În ochii lor blânzi,
îmi oglindeam nevinovăția,
iar din lacrimile lor sorbeam,
uneori...

1970-06
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre credință

Când...

Caiet - Constantin Obadă - 1970

Când mă jucam cu bunicii,
aveam nu știu cum credința,
că ei sunt înalți cât munții,
lungi cât mările și oceanele,
și că în ochii și sufletul lor,
sălășluiesc, toată bunătatea și iubirea,
pământului și a lumii!

1970-06
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre credință

E greu!

Caiet - Constantin Obadă - 1970

E greu în pușcărie să stai și să aștepți,
Sorocul libertății, spre care-ncet te-ndrepți,
Oricum ți-i pedepsirea în bezna cea adâncă,
De ai putere-n tine și sănătate încă,

Răzbești nenorocirea cu ferea îndârjită,
Sporindu-ți vieții...

08 oct 1971
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre credință

Amorul unei marmure

Oştirile-i alungă în spaimă îngheţată,
Cu sufletu-n ruină, un rege-asirian,
Cum stâncelor aruncă durerea-i înspumată
Gemândul uragan.

De ce nu sunt un rege să sfarm cu-a mea durere,
De ce nu sunt Satana, de ce nu-s Dumnezeu,
Să fac să...

1868
Mihai EminescuPoezie de Mihai Eminescu despre credință

Când amintirile...

Când amintirile-n trecut
Încearca sa ma cheme,
Pe drumul lung si cunoscut
Mai trec din vreme-n vreme.
Deasupra casei tale ies
Si azi aceleasi stele,
Ce-au luminat atât de des
Înduiosarii mele.
Si peste arbori rasfirati
Rasare blânda...

Mihai EminescuPoezie de Mihai Eminescu despre credință

Psalm VI

Te drămuiesc în zgomot şi-n tăcere
Şi te pândesc în timp, ca pe vânat,
Să văd: eşti şoimul meu cel căutat?
Să te ucid? Sau să-ngenunchi a cere.

Pentru credinţă sau pentru tagadă,
Te caut darz şi fără de folos.
Eşti visul meu, din...

Tudor ArgheziPoezie de Tudor Arghezi despre credință

Testament

Nu-ţi voi lăsa drept bunuri, după moarte,
Decât un nume adunat pe o carte,
În seara răzvrătită care vine
De la străbunii mei până la tine,
Prin rapi şi gropi adânci
Suite de bătrânii mei pe brânci
Şi care, tânăr, să le urci te-aşteaptă...

Tudor ArgheziPoezie de Tudor Arghezi despre credință

Melancolie

Părea că printre nouri s-a fost deschis o poartă,
Prin care trece albă regina nopţii moartă.
O, dormi, o, dormi în pace printre făclii o mie
Şi în mormânt albastru şi-n pânze argintie,
În mausoleu-ţi mândru, al cerurilor arc,

Tu adorat...

Mihai EminescuPoezie de Mihai Eminescu despre credință

Analfabeţilor

V-am spus că sunt un om periculos
Şi nu mi-aţi luat avertismentu-n seamă.
V-am spus s-aveţi pentru persoana mea
Un plus de-ngrijorare şi de teamă.

V-am spus că fac teribil de urât
De sunt călcat puţin pe libertate.
V-am spus ca sunt...

Adrian PăunescuPoezie de Adrian Păunescu despre credință