O..., vino dulce Walpurgie,
Tu, noapte plină de eres,
Să sorb iubiri, dintr-o urgie,
Și glorii..., dintr-un singur vers!
O..., vino, cât sunt încă tânăr,
Cât patimi sfinte..., au temei,
Cât ard încă, de neastâmpăr,
În dorul...
Poezie de Constantin Obadă despre noapteÎn cupa veșniciei noastre,
Filtrez speranței, vechi simțiri,
Și reînviu, cu nopți albastre,
Fiorul..., sfintelor iubiri!
Tumultul țării-n mine curmă,
O floare, tânără-n visări,
Dar..., mă înalță iar din urmă,
Columnă vieții...,...
Poezie de Constantin Obadă despre noapteDe câte ori, prin cimitire,
Mă poartă, pași de-nmormântare,
Răzleț, sub pomi, torc elixire,
Și, parcă zbor, în altă zare!
Un freamăt veșnic, de pădure,
Mă cheamă-n triluri felurite,
Au cine-ar sta să mai îndure,
Cântări și pravili...
Poezie de Constantin Obadă despre noapteOchii mei, din ochii lumii,
Roind veacuri, aburite,
Mai refac altare humii,
Cu gândiri, întinerite!
Astfel sunt, reanimării,
Dat, c-o inimă de fată,
Să înviu, calea pierzării,
Din iubiri, de altădată!
Iată-mă sfios, pe...
Poezie de Constantin Obadă despre noapteNu pot muri oricum nici eu,
Nici tu nu poți muri copile,
E drept că nu e Dumnezeu,
Ci numai nopți, sporind din zile!
Nu-mi era greu să fi murit,
De era om de omenie,
Pe unde l-am tot zugrăvit,
Nu-i nimenea în cer, să-l știe!...
Poezie de Constantin Obadă despre noapteNoaptea, visul meu aleargă,
Înfășat în umbre clare,
Fie, dezmierdând o dragă fată,
Fie, ocolind un soare!
El, din tulnice stelare,
Buciumă spre lume vise,
Trecând praguri, solitare,
Și ferești ce stau deschise!
Eu, atras de-a...
Poezie de Constantin Obadă despre noapteÎn codrii verzi ca-n vechi palate,
Se plimbă-n taină nemurirea,
Cei mari și mici de pe la sate,
Îi știu cum cântă popi psaltirea!
Poiene dulci par săli de bal,
După o noapte ca de smoală,
Iar zori aprinși un festival,
Ce dau...
Poezie de Constantin Obadă despre noapteA doua zi, din cea eternă,
Înșurubată-n Univers,
Cu umbra nopții ne discernă,
Un început de an, în mers!
Și cum în mintea noastră, toate,
Le-nșurubăm, pân' obosim,
Ne trecem zile separate,
Și nopți visate că nu știm!
Și...
Poezie de Constantin Obadă despre noapteO..., noapte, fără de hotar!
Puzderii stele, par de ceară,
Căci luna-i dusă la rotar,
Să-i bată străluciri de vară!
Ea, mâine seară va ieși,
Mai mândră-n pura ei rotire,
Când iară ne va copleși,
Să bem iubiri, din noi potire!...
Poezie de Constantin Obadă despre noapteEtern e cerul, plin de stele,
Da-n noaptea gândurilor mele,
Nu mai cad fulgere, nici brume!
Opace-adie printre hume,
Curbată-n neguri de mormânt,
Ce suie-n cânturi, sunt, nu sunt,
Fatidicul vieții clare:
„Uitare morților, uitare”!...
Poezie de Constantin Obadă despre noapteCând mori, e-o trecere finală,
Din primăvara ta banală,
Când crești risipă-n nicăieri,
Când dai ce-i bun, fără să ceri!
Apoi te amăgești c-o vară,
S-aduci făină în cămară,
S-o ai în toamna solitară,
Când regretând, să plângi vioară,...
Poezie de Constantin Obadă despre noapteNoaptea-n liniște târzie,
Scaldă-n umbre vagi mistere,
Vis în har de poezie,
Doritor, săruturi cere!
Stau pe-o bancă lâng-o poartă,
Pironit în întuneric,
Doar salcâmi-n ram mă ceartă,
Pentru visul meu himeric!
Un cocoș...
Poezie de Constantin Obadă despre noapteUmbrit de soare, mă cobor,
Ades în valurile mele,
Acolo-i liniște, și-un nor,
Și soare blând și stele!
Și bat cu aripe de vis,
La porți ce cred că s-au închis,
Dar, ca în lume-o carapce,
Miraculoasă se desface!
Și iar, nevinovatul...
Poezie de Constantin Obadă despre noapteE-n noaptea stelelor seduse,
De ochii mari, lăsați durerii,
Sclipiri de vis ce-s readuse,
S-aprindă-n dor, altar plăcerii!
O..., sfinte rugăciuni, de strană,
Și voi, poetice cântări,
În veci nu trece vre-o rană,
Când anii duși bat...
Poezie de Constantin Obadă despre noapteDin munți cu două fălci de gură-n veci grotescă,
Cu ceru-n neguri dese ce prinde să albească,
Cad steiuri în mișcare ca lava din vulcani,
S-albească noaptea codrii cu vise de țărani.
Și visele se leagă! Moldova se-nsenină,
Din vraja unei...
Poezie de Constantin Obadă despre noapteDealul meu, ținea în pântec,
O tăcere galben-pală,
Beznă dornică să soarbă,
Lumea razelor solare.
Dealul meu, cu fața verde,
Avea barbă de mătasă,
Mamă dulce, roi de turme,
Truditorilor culcușuri.
Dealul meu curgea cascadă,...
Poezie de Constantin Obadă despre noapteIarna sură stă posacă,
Pe întinderi, cât cuprinzi,
Apele prind ca să-și facă,
Bolți boltite cu oglinzi.
Noaptea-n ele clar răsfață,
Ciob de cer cu licurici,
Gerul pișcă-n dimineață,
Ca tăria unui bici.
Aburind, ocean de...
Poezie de Constantin Obadă despre noapteEra, argintul unui râu,
O dulce undă călătoare,
O dragoste, cu furca-n brâu,
Un joc și cânt de sărbătoare.
Era balsamul unor tei,
Dintr-o eternă primăvară,
Când, fermecat de harul ei,
O căutam mereu și iară.
Era noian...
Poezie de Constantin Obadă despre noapteÎmi place s-aud cum șuieră vântul,
Când gerul e tare și iarna e grea,
Îmi place s-aud cum șuieră vântul,
Când stau la căldură cu dragostea mea.
Îmi place să văd talazuri strivite,
Furtună să fie și cu marinar,
Îmi place să văd...
Poezie de Constantin Obadă despre noapteCând erau mici, era mai bine,
Etern uman, simțiri divine,
Atâtea visuri făuream,
Și cu iubire-i ocroteam.
Mă răsfățam în chipul lor,
Ca-n nopți, scântei de meteor,
Napoleoni vedeam în ei,
Frumoși și mari ca niște zei.
Dar,...
Poezie de Constantin Obadă despre noapte
![N.[icolae] Georgescu](/imgupl/author/n-icolae-georgescu--xs-2541.jpg)
