Poezii despre Moarte, pagina 5

148 poezii despre moarte

Cine știe? (I)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Cine știe rostul dinainte de a fi?
Poate abia acum devenim „a fi”?
Cine știe de n-o fi viața „o moarte”?
Și moartea o viață de care ne temem,
Findcă nu-i cunoaștem elixirul ei cel veșnic,
Cine știe dacă la izgonirea din „roi” înainte sau...

24 apr 1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre moarte

Eterna dedublare! (I)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Duios și bun părinte,
Pământul în mișcare,
Ne leagănă, ne minte,
Din codri din izvoare!
Cu valuri sunătoare.
Dar vremea lui nu știe,
De când e omenie?
Ci s-au născut din încă,
În noi spre fiecare,
Ca să mutăm o stâncă,
O mare...

25 apr 1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre moarte

Chiar și-n cântecele mele! (III)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Chiar de mugurii dau floare,
Fermecați de primăveri,
Eu sunt lumii călătoare,
Iarnă care caut veri.

În grădina vieții mele,
Multe ramuri moarte zac,
Ploaie neagră de surcele,
Zilnic prind să mă desfac.

Repictez a lumii...

02 mai 1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre moarte

Cine știe? (II)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Adevărul pe toate drumurile,
Cine știe,
dacă minciuna nu-i un Adevăr sinistru?
Dacă am mers pe căi greșite,
poate că ar trebui, să derulăm întunericul,
prin prisma lumini, să pătrundem în adâncuri și să vedem?
Cine știe,
poate acolo...

25 apr 1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre moarte

Luminișuri! (IX)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Martore stau streașine de case,
Umede de-a umbrelor visare,
Rebegite strălucesc pioase,
Prelungite eri prin noi în zare.

Umbre duc lumina vieții clară,
Luminând cu umbre trecătoare,
Moartea ce-a răpit aseară,
Din ziuă se...

1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre moarte

Redă-mă iar! (V)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Redă-mă soartă iar iubirii,
Să sorb suflarea tinereții,
Redă-mi natură taina firii,
Redă-mă mie iară vieții.

Redă-mă moarte iar lumină,
S-atrag priviri de la distanță,
Redă-mi suplețea genuină,
Redă-mă mie iar speranță....

16 iun 1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre moarte

Luminișuri! (XII)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Stă și plânge-o streașină de casă,
Umbra ei n-a umbrelor visare,
Prelungirea vremurilor lasă,
Povestea ei demult trecând uitare.

Umbre duc lumina vieții clară,
Cu lumini din noi mântuitoare,
Moartea care ne-a răpit aseară,
Dinspre...

09 ian 1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre moarte

Cine știe? (VII)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Cine știe drumul lung către „a fi”?
Poate-abia acuma devenim „a fi” ce-om fi,
Cine precizează azi că nu e ieri?
Poate că durerea e loc de plăceri.
Cine garantează, viața că nu-i moarte?
Ori că moartea însăși viața ne-o împarte?
Cine...

25 apr 1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre moarte

Eterna dedublare! (II)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Duios străbun părinte,
Pământul în mișcare,
Te leagănă, te simte,
Din codri din izvoare!
Cu valuri sunătoare.
De când se-mbracă-n vremuri,
Tu prinsă te cutremuri,
Ești om născut din încă,
În noi spre fiecare,
Ca să mai muți o...

25 apr 1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre moarte

Chiar și-n cântecele mele! (I)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Ramuri multe, moarte zac,
Prin grădina vieții mele,
Zilnic, prind să mă desfac,
Ploaie neagră de surcele.

Primăveri cu mii de cercuri,
Repictăm cu floare albă,
Poame dăm de multe feluri,
Și râdem de câte-o babă.

Din grădina...

02 mai 1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre moarte

Cine știe? (V)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Cine știe drumul lung către „a fi”?
Cine-mi spune vremea când ne-om mântui?
Cine precizează dacă azi nu-i ieri?
Cine leagă fire tainice-n eteri?

Cine garantează că viața nu-i moarte?
Ori că moartea însăși viață nu împarte?
Cine știe...

25 apr 1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre moarte

Au plecat băieții! (V)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Când au plecat băieții să moară în război,
Erau câmpii mănoase, și bine pe la noi,
E drept musteau în oameni speranțe de pitac,
Căci veșnice nevoi, stă-n praguri de sărac!

Dar cei ce i-au mânat departe de zurbavă,
Ideia de măcel o...

18 dec 1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre moarte

Toamna! (III)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Prin hogeagul vremii mele,
Multe ramuri moarte cad,
Ploaia negrelor surcele,
Din poieni făcură vad.

Rar din muguri câte-o floare,
Mai răsare magistral,
Să-ncălzească o plecare,
Zilnică spre hibernal!

Prin hogeagul vremii...

02 mai 1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre moarte

Cine știe? (VI)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Cine știe drumul lung către a fi?
Cine-mi spune vremea când ne-om mântui?
Cine precizează dacă azi nu-i ieri?
Cine-mi leagă fire tainice-n eteri?
Cine garantează viața că nu-i moarte?
Cine știe poate findcă nu cunoaștem,
Ar fi mult mai...

25 apr 1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre moarte

Când lutul aleargă! (I)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Când lutul tânăr aleargă-n picioare,
Din tați în bunici el bate cărare,
Și sprinten sare-n joc la sărbătoare.
Necazuri n-are și dureri nu-l cearcă,
De moarte râde când plânge, parcă,
Și trece lin prin toate ca o barcă.
Când soare...

17 dec 1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre moarte

Viața ca un paradox!

Caiet - Constantin Obadă - 1970

Un paradox îmi pare viața,
Ca apa mărilor ce-ngheață.
Miracolu-i la suprafață,
De-ar îngheța din fundul mării?

Fericită-i apa vieții,
E ca marea când îngheață,
Morți am fi în arca gheții,
De-ar fi fundul suprafață.

1970-06
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre moarte

Dorul! (III)

Caiet - Constantin Obadă - 1970

Dorul meu petrece,
De la cald la rece,
Cum din mări sorite,
Ploi vin ostenite!
Unde cade stropul,
Râde iarba, plopul,
Unde cade dorul,
Râde-n om amorul.
Doamne dă norocul,
Veșnic să fiu stropul,
Călător spre mare,
Din mare-n...

09 sep 1970
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre moarte

Anul nou 1971!

Caiet - Constantin Obadă - 1970

Ninge din imperiul vremii,
Cer albit cu dulci imagini,
Ninge-n toamna anatemii,
Bucurie printre țarini.

Ninge lin din plin alene,
Clinchete de zarvă-n străzi,
Fulgi ușori clipind din gene,
Mâine vor fi toți zăpezi.

Strălucita...

1970-12
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre moarte

Ninge!

Caiet - Constantin Obadă - 1970

Ninge din imperiul vremii,
Cel albit și fără margini,
Ninge-n toamna anatemii,
Primăveri să crească-n oameni.

Ninge armonii troiene,
Clinchete de zărvi în stradă,
Fulgi acum sclipind din gene,
Mâine-n zori vor fi zăpadă.

O...

21 dec 1970
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre moarte

Sfioasă!

Caiet - Constantin Obadă - 1970

Și moartea asta cum pândește,
Sfioasă pe la cotituri,
Nu poți stimabile s-o-njuri,
Suavă cum ușor zâmbește.

Atunci te cuprinde-o milă,
Și parc-ai vrea să o săruți,
Și-ncepi cu dânsa o idilă,
Când ea rămâne, tu te muți.

1970-07
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre moarte